Ciprian Ciucu, prima conferință de presă după ce Ana Oroș a murit sfâșiată de câini în zona Lacul Morii: Singurul responsabil, ASPA - HotNews.ro (2024)

Instituția responsabilă cu strângerea câinilor fără stăpân este Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu. Primarul spune că cu 7 zile înainte de tragicul eveniment a sesizat ASPA cu privire la existența unei haite de 10 câini în zona în care s-a produs tragedia, însă ASPA nu a intervenit. Acesta acuză că din 2017, ASPA s-a concentrat pe prevenție și adopții și a subfinanțat activitatea de prindere a maidanezilor, în acest moment fiind 13 prinzători pentru întreg Bucureștiul.

Aceasta este prima conferință de presă susținută de reprezentanții autorităților după ce Ana Oroș a murit sâmbătă sfâșiată de câini, în zona Lacul Morii. Până acum, instituțiile responsabile au dat numai comunicate de presă și au scris mesaje pe rețelele de socializare, pasându-și răspunderea.

Principalele declarații ale primarului Ciprian Ciucu:

• Cine este responsabil cu strângerea și supravegherea câinilor maidanezi? Evident ca ASPA, unica instituție publică înființată si abilitată să se ocupe de aceasta problemă, în tot Bucureștiul, conform OUG 155/2001, privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.
• ASPA este instituția înființată special pentru acest scop, cu această misiune, deținând bugete și angajați specializați. Tot ASPA este instituția care decide CUM îndeplinește obiectivele acestui serviciu public care ar trebui să aiba unic criteriu de performanță, zero câini pe străzi.
• În anul 1996 prin HCGMB nr. 48, s-a înființat serviciul de ecarisaj în subordinea CGMB.
• În 2001 prin HCGMB nr. 287, CGMB a hotărât ca activitatea ASPA să revină în subordinea Consiliilor locale nr. 1-6.
• Întrucât a fost ineficienta aceasta modalitate de gestionare a câinilor fără stăpân, CGMB a hotărât prin HCGMB nr 105/2003, ca activitatea ASPA să revină în subordinea sa.
• Din anul 2003 si pana în prezent această instituție înființata potrivit OUG nr. 155/2001 de către CGMB, funcționează și își desfășoară activitatea exclusiv in subordinea CGMB.
• Repere în activitatea serviciului publice de ecarisaj
• În anul 2006 un cetățean japonez a fost ucis de câini în Sectorul 1. Ca urmare a presiunii publice, în 2008, a fost depus un proiect de lege cunoscut drept “Legea Marinescu”, care prevedea interzicerea eutanasiei animalelor. Acest lucru a determinat PMB să emită o HCGMB in 2009 focalizată exclusiv pe sterilizare și reteritorializare.
• Serviciul a funcționat extrem de prost, astfel în jurul anului 2013 în București existau la acea dată un număr enorm de câini, estimările fiind de cca. 65.000 de capete.
• În 2011 CEDO a susținut ca autoritățile locale nu au luat măsurile necesare pentru a rezolva problema câinilor comunitari din București și pentru a asigura siguranța și sănătatea locuitorilor orașului.
• În anul 2013 a fost ucis de câini copilul Ionuț Anghel. Ca urmare a presiunii civice, presei și oamenilor, a fost modificată legea, a fost crescută capacitatea ASPA.
• De-abia în 2013 acea HCGMB anterioară a fost anulată de PMB. De atunci, avem legea 258/2013 de modificare si completare a OUG 155/2001 prin care a fost stabilită mult mai clar procedura de gestionare a câinilor fără stăpân, inclusiv prin decizia eutanasierii.
• !!! Astfel, în anii următori, ASPA funcționa cu un număr de 90 de angajați dedicați prinderii animalelor de pe spațiul public (la momentul anului 2016).
• Până în anul 2017 au fost prinși aproximativ 54.000 de câini din care aproximativ 30.000 eutanasiați iar 24.000 adoptați.
• Schimbarea fundamentală de abordare a survenit începând cu anii 2017-2018 când efectivele de prinzători (hingheri și șoferi) au fost reduse drastic la cca. 15 angajați, astăzi mai fiind doar 13 conform organigramei ASPA.
• Ca o informație de context, de atunci a fost interzisă eutanasierea, ceea ce a pus o presiune formidabilă pe bugetul și capacitățile ASPA.
• Activitatea ASPA s-a concentrat de atunci în principal pe acțiuni de prevenire: campanie de conștientizare pentru sterilizare și târguri de adopții, capturarea scăzând drastic, astfel: dacă în anii anteriori se capturau cca. 8000 de caini pe ani, în 2022, capturarea a ajuns la cca. 1500 de câini pe an. Conform extimărilor specialiștilor, în acest moment avem undeva la 8.000 de câini fără stăpân.
• După schimbarea politică din anul 2020, noua conducere a menținut și chiar a accentuat politicile ineficiente din mandatul anterior.
• Câteva date de context:
• Diana Pungă a fost delegată să coordoneze activitatea ASPA în 19 februarie 2021. Deci aceste atribuții și răspunderea, nu au fost delegate unui viceprimar USR sau PNL, ci administratorului public numit de către Primarul General.
• Imediat a fost promovată ca director adjunct doamna Cătălina Trănescu, persoană implicată timp îndelungat în activismul pentru drepturile animalelor, apropiată de organizații care au ca obiect de activitate adopțiile internaționale de câini.
• Activitatea de capturare a fost și mai mult destructurată, fiind înlăturat cel care se ocupa activ de capturarea câinilor de pe stradă, Claudiu Ancuța, coordonatorul echipelor de prinzători. S-a încercat mai întâi detașare obligatorie la ALPAB, apoi a urmat o demitere prin comisia de disciplină. Întrebarea este de ce a fost el înlăturat?
• Conducerea ASPA nu și-a îndeplinit misiunea și obiectivele legale, astfel NU a realizat nici până în acest moment recensământul animalelor, conform HCGMB din 29 Octombrie 2019.
• Existența acestui recensământ ar fi furnizat date corecte Primăriei Capitalei, ASPA, Politiilor Locale și Națională să verifice temeinic situația animalelor din București.
• În 2022, ASPA a dispus de un buget de 17, 8 milioane de lei. Banii s-au dus în special pe adăposturi/hrană pentru animale, salarii, acțiuni de conștientizare, 63 târguri de adopții. Activitatea de capturare a fost subfinanțată și inhibată prin dispoziții ale celor responsabili să decidă politicile de management a animalelor.
• Prin comparație, la nivelul anului 2014 ASPA a funcționat cu un buget de cca. 10 milioane de lei, rezolvând problemele prin capturare.
• Adopțiile au mers prost, târgurile au fost ineficiente, o buna parte din câinii adoptați au fost returnați adăposturilor. Cei mai mulți câni au fost adoptați de către organizațiile care trafichează/dau spre adopție animalele la nivel internațional.
• Condițiile din adăpost sunt groaznice din cauza supraaglomerării, viața într-o cușcă mică fiind dureroasă pentru animale, prin camparea prelungită. Peste cca. 40 de câini mor lunar în adăposturi, conform datelor furnizate de către ASPA. Capacitatea actuală de cazare este de până la 1630 locuri.
• În mod iresponsabil, ASPA a redus programul de lucru, eliminând permanența și continuitatea serviciului public de ecarisaj. Astfel, din 2022 iulie nu mai acționează în afara orelor de program, în week-enduri și în sărbătorile legale.
• Au reînceput să apară dubele care aduc câini în București.
• Întrebarea fundamentală este cine are interesul ca ASPA să mențină un număr mare de câini în adăposturil și să existe câini, ca în trecut, pe spațiul public?
• De analizat contractele de milioane de lei atribuite pentru hrana animalelor!
• De analizat contractele de organizare de târguri de adopție și campanii publicitare!
• Am luat măsuri în ultimii 2 ani. A fost o singură adresă în care ASPA acuza că Poliția Locală nu a acordat sprijin. În rest am ajutat. Este cum ai acuza Poliția Locală Sector 6 de problemele de la termoficare pentru că nu a mutat o mașină pentru o intervenție.
• În anul 2022 am făcut 53 de sesizări la ASPA. La acestea s-au adăugat 39 petiții scrise de la cetățeni, redirecționate către ASPA. Au răspuns doar la 24.
• În anul 2023 au fost făcute 96 de sesizări până acum, 37 până la momentul tragediei. Dintre cele 96, 11 au fost soluționate, la 11 ASPA s-a prezentat și nu a prins nimic, la 74 ASPA nu a răspuns nimic. În zona tragediei am avut 8 sesizări, soluționate doar 2.
• Nu ai cum să răspunzi când ai 13 hingheri într-un oraș ca Bucureștiul.
• Acuzația că noi nu sprijinim ASPA este complet nefondată;
• Pe 14 ianuarie, chiar cu o săptămâna înainte de atac, am anunțat ASPA că o haită de 10 câini este acolo, avem înregistrări din dispecerat. Nu a venit nimeni până la atacul de pe 20 ianuarie. ASPA nu a reacționat. Putea fi apelul salvator.

––––––––––

Primarul general, Nicușor Dan, a scris un mesaj pe Facebook la peste 35 de ore de la tragedie, informând că a trimis Corpul de Control să verifice activitatea ASPA, iar vinovații vor plăti. De atunci însă, niciun alt mesaj.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a acuzat de mai multe ori ineficiența ASPA, spunând că Primăria Capitalei este instituția cu atribuții în ceea ce privește gestionarea câinilor fără stăpân.

Reprezentanții ASPA au spus că Polițiile Locale de la Primăriile de Sector puteau să verifice și să-i amendeze pe cei care nu și-au streilizat și microcipat câinii. Reprezentanții Primăriei Sectorului 6 spun că nu au asem*nea competențe, doar Poliția Locală a Municipiului București poate face asta.

Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că va cere permisiunea Consiliului General al Municipiului București să își înființeze propriul serviciu de ecarisaj și va cere modificarea legislației astfel încât și Polițiile locale de Sector să poată amenda pe sterilizare și microcipare.

Sâmbătă dimineață, Ana Oros a fost atacată de o haită de 7-8 câini în timp ce alerga în zona Lacul Morii din București. Tot acolo, ea a fost atacată și în urmă cu mai puțin de un an. În aprilie anul trecut, a fost mușcată în timp ce alerga lângă digul Lacul Morii. Atunci, a fost salvată de doi biciclişti care treceau în acel moment prin zonă. A ajuns la spital cu multiple răni la cap și la membre.

• VIDEO Cum arată locul în care Ana Oros a fost ucisă de câini fără stăpân / ASPA anunță că a reușit să captureze doar un câine

Sâmbătă, un cetățean a văzut de la distanță cum femeia era atacată de câini, dar când a ajuns acolo era deja prea târziu. El a sunat la 112, însă echipajul medical ajuns la fața locului nu a putut decât să constate decesul.

Cine era Ana Oros și ce spunea despre atacul din 2022

Ana Oros era activist de mediu. Iubea natura și sportul, fiind implicată în mai multe proiecte care promovau un stil de viață sănătos și frumusețile naturii care aveau nevoie de protecție.

S-a născut la Baia Mare și locuia în București. A lucrat ca inginer de mediu la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării și era angajată ca expert la Primăria Capitalei. Era membru activ al Alpin Club Pro-Mont București, o asociație care are ca scop promovarea sporturilor montane.

Instituțiile își pasează răspunderea

De la momentul tragediei, autoritățile responsabile de rezolvarea problemei câinilor fără stăpân – ASPA și Primăria Sectorului 6, care are în subordine Poliția Locală – și-au pasat reponsabilitatea.

Sâmbătă, Primăria Sector 6 a susținut că Poliţia Locală de sector nu a primit sesizări despre câinii din zona Lacul Morii și că singura instituție care trebuie să monitorizeze și să strângă câinii este Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA).

ASPA, la rândul ei, susține că nu poate face față singură, fără sprijinul Poliției Locale.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a avut duminică o primă reacție în acest caz. El spune că a fost declanşată o anchetă internă la Poliţia Locală Sector 6, dar acuză ASPA, spunând că „în loc sa adune câinii de pe străzi, face campanii de conştientizare”. Ciucu își explică reacția întârziată susținând că a așteptat poziția primarului general Nicușor Dan, „cel care decide politicile ASPA, alocă bugete și care este singurul care are instrumentele instituționale să rezolve problema câinilor”.

Ciucu, cel în subordinea căruia se află Poliția Locală, a reacționat duminică dimineață printr-un mesaj pe Facebook în care susține că nu fuge de răspundere, dar că a așteptat o reacție a primarului Capitalei, Nicușor Dan, pentru că acesta ar fi principalul responsabil, municipalitatea având ASPA în subordine.

El a acuzat „lipsa de leadership, neasumarea, aruncarea responsabilitatilor în curtea altora” din partea Primăriei Capitalei, spunând că în septembrie 2013, atunci când Ionuț Anghel a fost ucis de câini, primarul general de atunci Sorin Oprescu „și-a asumat, cum era normal, serviciul de ecarisaj, ASPA”.

În ceea ce privește ASPA, Ciucu spune că această instituție doar „mimează ca lucrează și ca face ceva pentru misiunea pentru care a fost înființată”, în condițiile în care nu mai are unde duce animalele.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a reacționat, duminică seară, la mai bine de 35 de ore de la uciderea Anei Oroș de către o haită de câini în zona Lacul Morii. El afirmă că sâmbătă și duminică a discutat cu persoanele implicate și că „este o responsabilitate comună a mai multor instituții, unele în subordinea PMB”.

Primarul Capitalei a reacționat printr-un mesaj pe Facebook, pe care îl redăm integral:

• „Îmi pare rău că Ana Oros a murit ieri într-un mod atât de tragic. Condoleanțe familiei și prietenilor săi.
• Am discutat ieri și azi cu persoanele implicate. Este o responsabilitate comună a mai multor instituții, unele în subordinea PMB.
• Refuz să intru însă în jocul incriminării și acuzațiilor politice.
• Am cerut Corpului de Control al Primarului să prezinte un raport cu deficiențele fiecărei instituții, iar cine a greșit va plăti. Mai important, cu ce trebuie sa facă fiecare instituție pentru ca astfel de drame să nu se mai repete”.

Citește și:

• DOCUMENT ASPA, împiedicată de Poliția Locală Sector 6 să strângă câinii din zona Lacul Morii, în septembrie
• ANALIZĂ De ce în 2023, în București, un om a murit sfâșiat de câini și de ce se poate întâmpla oricând o nouă tragedie
• Ce buget a avut anul trecut ASPA, instituția din Primăria Capitalei care se ocupă de câinii fără stăpân. Cine conduce instituția și ce salarii sunt